Cei care doresc să achiziționeze o mașină nouă știu deja că au de așteptat, mai ales dacă nu doresc una standard, ci cu anumite configurații. Sunt puține autovehicule pe stoc la dealeri, iar timpii de așteptare au ajuns să treacă și peste un an, pentru anumite mărci. O situație în care este cerere pe piață, iar oferta este sub aceasta.
Pare paradoxal ca în criză să existe un segment care dorește să cumpere, în condițiile în care majoritatea este precaută, mai chibzuită în privința achizițiilor. Nu sunt mulți cei care își permit să cumpere, dar aici nu mai este vorba despre extravaganțe, ci despre necesități. Mașina este un bun de consum, de utilitate și abia apoi trecem la capitolul ”mici plăceri”.
Așadar, în condiții de cerere constanță, dacă nu chiar în ușoară creștere, lipsa cipurilor a generat scăderea dramatică a producției.
Analiza Allianz Trade: „Industria automobilelor a fost prima impactată de criza mondială a semiconductorilor. Pentru a face faţă crizei provocate de pandemie, producătorii şi furnizorii au reacţionat prin reduceri drastice ale stocurilor şi comenzilor de semiconductori
Deşi au trecut aproape doi ani de la primele semne ale scăderii stocului de semiconductori, producţia de maşini rămâne de departe sub nivelul din 2019, înregistrând un deficit cumulat de producţie de peste 18 milioane de vehicule la nivel mondial.
Situaţia a fost comparativ mai grea în Europa, spre deosebire de China sau America de Nord, producţia de vehicule scăzând la un nivel fără precedent de aproximativ 13 milioane de vehicule în 2021.
După ce a dat semne de îmbunătăţire la finalul anului 2021 şi în primul trimestru al anului 2022, recuperarea producţiei a fost din nou afectată de tensiunile suplimentare cauzate de blocarea lanţurilor de aprovizionare din Shanghai, precum şi de invazia Rusiei în Ucraina. Penuria cipurilor a provocat pierderi de aproape 100 de miliarde euro, în 2021 şi 2022.
Presupunând că producţia europeană va scădea cu încă 1% în 2022, s-ar putea pierde în total 98 de miliarde euro. Cu toate acestea, Germania a făcut faţă celei mai mari lovituri (o pierdere de 47,5 miliarde euro în valoare adăugată în 2021 şi 2022), deoarece sectorul automobilelor reprezintă o cotă mai mare din valoarea adăugată în ansamblu.
Pe de altă parte, istoricul nivelurilor scăzute în cazul retailerilor sugerează că ar putea exista un mare potenţial de creştere dacă producţia va fi reluată în 2023. La o primă vedere, situaţia pieţei auto în România pare decuplată de tendinţele globale, producţia de autoturisme înregistrând o creştere de peste 15%, vânzările de autoturisme noi fiind în creştere cu 5% în primele opt luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă din 2021.”
Cert este că prețurile autovehiculelor au crescut accelerat, influențate direct de raportul cerere-ofertă. Și nu s-a întâmplat acest fenomen doar la mașinile noi, ci și la cele second. În cazul celor din urmă, acestea au devenit mai scumpe și pentru că pe fondul crizei sunt tot mai puține în stare bună pe piața de profil. Oamenii au ajuns să se gândească de două ori înainte de a le vinde, mulți preferând să le întrețină cât mai bine și să le mai păstreze o perioadă, până când economia va da semne de revenire. Puțin probabil că se va întâmpla în curând.
