România este țara cu cea mai mare creștere a prețurilor carburanților din UE, față de anul trecut. Creșterea este de până 60% comparativ cu 2021. Cât este influența reală a pieței și cât este speculă, pe care statul român nu este capabil să o stopeze?
Sunt câteva argumente care înclină balanța în favoarea speculei și mai puțin să pună majorările de prețuri pe seama ”evoluțiilor” din piața reală:
- România este o țară cu resurse petroliere, pe care le și rafinează, comparativ cu alte state care nu au rezerve de petrol și nici rafinării, în niciun caz câte avem noi. Cu toate acestea, prețurile la pompele românești sunt mai mari.
- Motorina, un combustibil inferior, a ajuns să fie sensibil mai scumpă decât benzina, cu un leu/litru. Diferența nu este justificată de costurile de producție, care sunt mai mici, ci de faptul că producătorii și comercianții știu că aprovizionarea este vitală și se bazează pe utilizarea motorinei. Se numește speculă!
- Tentative de speculă mult peste limita bunului simț au fost în permanență, startul fiind dat de rețeua benzinăriilor MOL, iar exemplul fiind urmat de ceilalți rețelari, cu puțin sub prețurile practicate în acel moment de cei care au dat startul. Manevrele au fost pur-speculative, bazate pe o așa-zisă anticipare a evoluției pieței. Dacă maghiarii de la MOL au încercat să recupereze diferența de profit pierdut în țara lor, ceilalți (OMV-Petrom, Lukoil și Rompetrol) nu au nicio justificare
- Fiecare majorare de la bursele de petrol se reflectă instant în prețurile de la pompele românești, chiar dacă nu achiziționăm de pe acele burse. În realitate, chiar dacă prețurile pe burse cresc, la stațiile de carburanți ar trebui să se vadă abia peste câteva luni.
- Nu la fel se întâmplă când prețurile stabilite la burse pe barilul de petrol sunt în scădere. În acest caz, fapt dovedit în repetate rânduri în ultimele luni, scăderile nu s-au reflectat și în stațiile de la noi, mai mult decât atât prețurile carburanților continuând să crească încet și sigur.
- Guvernul a refuzat să plafoneze prețurile pentru o perioadă limitată, deși are instrumentele legale. Poate că Ungaria nu este cel mai bun exemplu, însă măsura luată acolo, fie și în scopuri populiste (electorale) nu a dus la închiderea niciunei stații de carburanți sau a falimentului vreunui comerciant. Și nimeni nu face comerț în pierdere.
- Chiar dacă există ”norme europene”, se poate lesne observa cum statele UE decid individual politica energetică în strânsă corelare cu atenuarea impactului economic și social. Chiar dacă nu suntem direct implicați în conflictul militar, efectele acestuia se resimt și la noi, iar măsrile guvernamentale sunt doar paliative, parțial compensând tot de la bugetul de stat (din banii populației) diferențele de prețuri speculative, fără a limita aceste tendințe. Cu alte cuvinte, în loc să restabilească un echilibru firesc al unei piețe care ar trebui să se comporte normal, Guvernul României sponsorizează speculanții.
- Un alt aspect foarte important (legat de beneficiarii manevrelor speculative) este acela că statul român este principalul beneficiar, deci primul interesat să tolereze astfel de practici. Motivul: peste 50% din prețul de la pompă este constituit din accize și alte taxe și impozite. Oricât de supărați am fi pe producători și comercianți, aceștia au sub 50% din prețul la pompă, procent care include exploatarea sau achiziția de petrol, rafinarea, transportul și costurile de exploatare și cele cu personalul.
În aceste condiții, românii care sunt favorizați geografic de apropierea graniței cu Ungaria trec la vecini pentru a-și face plinul de carburant la mașini. Sunt diferențe de 2-3 lei / litru față de prețurile de la noi, ceea ce la un plin înseamnă aproximativ 150 lei economie, în funcție de capacitatea rezervorului.
Conform Digi24, în zona Bihor, distanța de la Punctul de Trecere a Frontierei până la prima benzinărie din Ungaria este de doar 5 km. „Prețul motorinei și benzinei este în continuare plafonat în Ungaria la 480 de foriți per litru. La un curs de 0.0132 lei per forint, acest lucru înseamnă 6,33 lei per litru de benzină și motorină.”
La benzinăriile din apropierea puntelor de trecere a frontierei româno-ungare, una din cinci mașini este cu numere de România.
