A fost o iarnă blândă, a treia cea mai călduroasă din istoria înregistrării datelor meteo. Situația s-a schimbat chiar de la mijlocul iernii calendaristice, când la jumătatea lunii ianuarie au început să apară fenomenele specifice acestui anotimp.
Unul dintre aceste fenomene, denumit ”ploaia înghețată” s-a manifestat în dimineața zilei de 25 ianuarie, îndeosebi în sudul țării. Frigul de la nivelul solului face ca picăturile de ploaie să înghețe, formându-se astfel un strat consistent de gheață, vizibil îndeosebi pe mașini. Și dacă mașina se încălzește și se curăță, adevărata problemă este pe carosabil.
În condițiile de manifestare a fenomenului de ploaie înghețată trebuie să știm că formarea de strat de polei nu este uniformă. Astfel, putem conduce pe carosabil umed, simțind că mașina este aparent stabilă, la un moment dat riscând să întâlnim o porțiune acoperită cu gheață unde riscăm să pierdem controlul volanului.
Din acest moment, fiecare fracțiune de secundă contează. Se adaugă mai mulți factori care pot potența gravitatea situației. Viteza neadaptată va face ca inerția mașinii să nu mai poată fi stăpânită. Mai puțin experimentați, unii dintre șoferi fac manevre bruște, trăgând de volan la întâmplare, după cum le dictează instinctul sau frânând brusc. Rezultatele sunt ușor de intuit, doar norocul făcând ca urmările să nu fie dintre cele mai grave. Nu toți sunt la fel de norocoși.
Sunt două cazuri clasice de derapaj în curbe și un caz clasic de intrare în derapaj pe drum drept
O primă situație este în cazul în care intrăm într-o curbă cu o viteză mai mare decât e necesar pentru a trece de ea. Așa apar condițiile de subvirare. Puntea din faţă pierde aderenţă, iar maşina se încrie pe o traiectorie mult mai largă cu faţa. Soluţia pentru redresare e reducerea vitezei pentru recăpătarea aderenţei. În a doua situație, derapajul apare atunci când maşina supravirează, adică are tendinţa de a lărgi virajul cu puntea din spate. În acest caz, pentru a redresa maşina trebuie să contravirăm roţile în direcţia în care pleacă spatele.
La deplasarea pe drum drept, care nu oferă aderență din cauza umidității sau a gheții, o frânare bruscă sau o ușoară tentativă de schimbare a direcției pentru evitarea unui obstacol poate face ca mașina să derapeze necontrolat.
Ce avem de făcut când suntem nevoiți să ne deplasăm în condiții de ploaie înghețată/polei?
În primul rând conducem permanent cu viteză redusă, adaptată unor astfel de condiții. Păstrăm întotdeauna distanța față de autovehiculul din față și încetinim în apropierea trecerilor pentru pietoni. Este binecunoscut faptul că și la viteză mică, doar lovind ușor un pieton acesta se poate dezechilibra, iar căzătura îi poate fi fatală.
Nu facem manevre bruște la schimbarea direcției de mers și nu frânăm niciodată violent pe gheață. Rezultatul nu va fi oprirea mașinii, ci favorizarea alunecării ei în derapaje incontrolabile. Nu mizați 100% pe ABS sau pe celelalte sisteme de control al tracțiunii sau direcției, pentru că acestea pot doar să atenueze efectele, dar niciodată nu pot compensa integral efectele inerției unui autovehicul.
Nu mizați 100% nici pe starea anvelopelor. Chiar și cele mai bune, specifice sezonului, nu fac minuni. Starea lor foarte bună poate să asigure un grad sporit de aderență, dar niciodată nu ”lipesc mașina de carosabil”.
Utilizarea frânei de motor este extrem de importantă. Dacă respectați viteza de deplasare adaptată condițiilor și respectați distanța în mers față de ce aveți în față, nu veți fi nevoiți să călcați pedala de frână. Atenție însă și la frâna de motor! Este cunoscut faptul că la cutiile manuale este mult mai eficientă față de frâna de motor la mașinile care au cutie automată. La acestea din urmă depinde foarte mult de tipul de cutie, de unde și diferențele la eficiență. Sunt într-adevăr modele asistate electronic și optimizate în sensul eficienței în situații care să ajute șoferul, dar cele mai multe sunt modele mai vechi, fără astfel de facilități.
În ediția de sâmbătă a vlogului ICars România vom dezbate subiectul stării sistemului de frânare, cu accent pe starea discurilor și a plăcuțelor/saboților, spunându-vă deocamdată doar atât: dacă acestea sunt uzate în mod diferit, frânarea nu va mai fi eficientă, putând să apară diferențe în felul în care fiecare roată este încetinită sau chiar blocată. Este lesne de înțeles că mașina va avea tendința să derapeze în funcție de aceste diferențe. Vom explica în detaliu în ediția de sâmbătă, de la ora 9.00, difuzată pe canalul nostru de Youtube, pe siteul www.icars.ro și pe Facebook.
***Și dacă tot vorbim despre derapaje în condițiile meteo prezentate astăzi, o mențiune specială trebuie făcută în cazul teribiliștilor care consideră amuzantă situația, un motiv de distracție pentru ei. Din păcate, chiar dacă unii au ceva experiență și abilități în manevrarea mașinilor în derapaje controlate, uită adesea sau ignoră faptul că un drum public nu este o pistă dedicată competițiilor sportive, un loc unde să îți demonstrezi abilitățile. Aceștia uită de asemenea că și piloții angrenați în astfel de competiții nu reușesc întotdeauna să controleze perfect mașinile și uneori le distrug. O fac însă asumat, într-un cadru organizat, nu pe drumuri publice unde pun în pericol vieți nevinovate.
