Măsurile fiscale introduse de guvernul Ciolacu și blocate momentan la CCR sunt o sumă de noi taxe și de majorări ale celor vechi, toate pentru a micșora deficitul bugetar, astfel încât aparatul de tocat bani, numit generic ”statul român” să nu fie cumva afectat de resursele pe care le consumă nejustificat.
Povestea reducerii de deficitului bugetar este cunoscută și de cei care până nu cu mult timp în urmă nu erau interesați de acest subiect. Pentru a mai primi bani europeni, România trebuie să ia măsuri care să echilibreze balanța venituri-cheltuieli, aceasta fiind grav afectată de cheltuielile fabuloase făcute de aparatul de stat.
Există trei metode pentru reducerea acestui deficit: reducerea cheltuielilor statului, majorarea de taxe și impozite pentru persoanele fizice și cele juridice și stimularea economiei care să producă astfel mai mult. Ultima variantă este scoasă din calcul, pentru că ar presupune măsuri stimulative din zona relaxări fiscale, adică fix ceea ce guvernul nu vrea.
Au rămas în discuție celelalte două tipuri de măsuri: reducerea efectivă a cheltuielilor statului și majorarea de taxe și impozite. Cum bine ați observat, salariile ”nesimțite” sunt la locul lor, pensiile speciale la fel, reducerea de personal inutil nu se face, caz în care singurele măsuri impuse țin de suprataxarea celor care produc și care deja susțin monstrul numit stat.
Și cum suntem un site cu profil auto, am urmărit cu atenție ce se întâmplă cu taxele din acest domeniu. Atenția ne-a fost atrasă de o măsură pe care ne permitem să o considerăm inutilă, una care nu va aduce o sumă consistentă la buget, dar care arată disperarea de a face bani din orice… si pentru ce?
Veste proastă pentru proprietari de mașini istorice. Vor fi obligați să plătească rovinieta
CNAIR anunță că vehiculele istorice vor achita tariful de utilizare și trecere pe rețeaua rutieră națională. Scutirea de la plata rovinietei a ”expirat”.
Comunicatul CNAIR
CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, deținători de vehicule de interes istoric, că în conformitate cu prevederile Legii nr. 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România, la data intrării în vigoare a acesteia, exceptarea vehiculelor istorice de la obligaţia de plată a rovinietei şi a tarifului de trecere, stabilită în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, încetează.
Începând cu data de 16.10.2023, zi până la care CNAIR va finaliza procesul de prelucrare a datelor privind vehiculele istorice care au fost înscrise în baza de date a Sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei cu vehicule exceptate, în vederea eliminării din aceasta, utilizatorii vehiculelor istorice au obligația de a achita tariful de utilizare și tariful de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.”
De ce este o măsură inutilă, care arată disprețul față de eforturile unor oameni de a păstra aceste ”bucăți de istorie”? Spuneam că suma care se strânge nu este una semnificativă. Mașinile de epocă sunt scoase ocazional pe drumurile publice, cele mai multe dintre ele ieșind de 4-5 ori pe an pentru a participa la diverse evenimente. Nu sunt ”mașini de zi cu zi”, deci circulația lor pe drumurile publice fiind ocazională nu afectează infrastructura.
Citește și Cum a arătat un eveniment reușit cu peste 10.000 de vizitatori, pe Hipodromul din Ploiești. ”De la cal, la cai putere”
Suma plătită de un astfel de autovehicul pe an ar fi de până în 150 de lei. Evident, cei care ies ocazional pot să plătească pentru o săptămână, până în 20 de lei. Cheltuiala nu este mare, ținând cont de cât investesc proprietarii de vehicule istorice în restaurări și mentenanță. Nu despre bani este vorba în cazul rovinietei pe care urmează să o plătească, ci despre cum statul român disprețuiește eforturile lor.
Și pentru ce? Ce vor face cu acești bani? Știm ce au făcut până acum cu infrastructura din România, cum la fel de bine știm ce salarii fabuloase sunt la cei care doar teoretic întrețin această infrastructură. Puținele realizări sunt făcute pe bani europeni, în timp ce taxele plătite de șoferii români s-au evaporat fără urmă.
Nu toate mașinile mai vechi de 30 de ani sunt catalogate ca autovehicule de epocă. Sunt sub 10.000 atestate în toată țara. Pentru a fi încadrate la această categorie, trebuie să respecte standarde severe, respectiv să fie menținute în starea originală, fără modificări tehnice. În cele mai multe țări din lume, autovehiculele istorice sunt scutite de impozite și taxe de drum.
Și cum rovinieta este cea mai mică grijă, în proiectul ordonanței guvernului Ciolacu apare și anularea scutirii plății impozitului auto pentru mașinile de epocă
În prezent, în Codul Fiscal, Art. 469 – Scutiri, punctul „1”, litera „h)”, scrie că „Nu se datorează impozitul pe mijloacele de transport pentru vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare”.
În draftul Ordonanței pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale pregătit de Guvernul Ciolacu scrie că „Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:”Punctul 42 de la pagina 47 stipulează că „La articolul 469 alineatul (1), literele b), c), e), g), h), i), k), l), m), n și p) se abrogă.”
Cele mai multe autovehicule istorice au motoare cu capacități cilindrice mari. Cu ani în urmă, nu era o problemă ca mașinile să aibă 3-7000 de cmc și chiar peste. Nu are sens să mai calculăm ce ar însemna un impozit la un Cadillac cu motor de 8700 cmc, dar vă puteți face o idee despre ce înseamnă un impozit de 1100 de euro pe an pentru un ARO cu motor de 3200 cmc.
Dacă toți cei atestați în prezent ar achita impozite, presupunând că nu vor renunța la pasiunea lor, calculul mediu făcut de specialiștii din sfera Retromobil arată că la bugetul de stat s-ar strânge maxim 6,8 milioane de euro pe an, adică… nimic, comparativ cu o gaură bugetară de peste 2,5 miliarde de euro. Ar fi doar o dovadă a disprețului față de oamenii care chiar fac eforturi pentru a menține istoria auto așa cum merită și trebuie să fie văzută.
Spre deosebire de Rovinietă, banii din impozitele auto ar merge la primării. Imaginați-vă că la Ploiești ar fi imediat redirecționată suma către subvenția la apă caldă, acel tip discriminatoriu de la acorda subvenție doar celor racordați la sistemul public, dar nu doar celor care au nevoie, ci și celor cu venituri de zeci de mii de lei.
De menționat că autovehiculele istorice sunt parte din patrimoniul cultural. Pentru cineva care a vândut covrigi, iar acum este în poziția de a da ordonanțe de guvern, noțiunea de patrimoniu cultural este ceva imposibil de înțeles și de tratat ca atare.
