Conducerea sub influența alcoolului era deja un sport național. Acum, vorbim din ce în ce mai des despre conducerea sub influența substanțelor psihoactive. Sunt peste 1300 de cazuri de șoferi depistați drogați în trafic, în primele 7 luni ale acestui an.
Nu înseamnă că abia acum se manifestă fenomenul, ci abia acum începem să conștientizăm dimensiunea lui pentru că avem din ce în ce mai multe aparate DrugTest în dotarea Poliției și din ce în ce mai multe acțiuni de control pe această temă.
Ce înseamnă că avem 1300 de dosare penale în 7 luni din 2023? Nu înseamnă că doar aceștia sunt șoferii care au condus drogați, ci doar atâți șoferi drogați au fost prinși. În realitate, sunt mult mai mulți, însă polițiștii nu au cum să oprească toți șoferii și să îi testeze. Mai grav este când îi opresc pentru motive întemeiate, găsesc droguri asupra lor, apoi le dau drumul, cum veți vedea în următoarele rânduri.
Șoferii drogați sunt testați în cazurile în care comit accidente sau la controalele tematice, mai ales dacă manifestă un comportament specific persoanelor aflate sub influența substanțelor psihoactive.
Un șofer drogat este incapabil să conducă, deși niciodată nu va realiza asta
Consumul de droguri modifică substanțial percepția. Dispar reperele normale din trafic, distanțele sunt altfel apreciate, gestionarea situațiilor din trafic nu mai poate fi făcută conform realității.
Deciziile sunt în funcție de stare. Unele situații sunt tratate superficial, altele se amplifică nejustificat, de unde și deciziile disproporționate.
Modificările comportamentale influențate de halucinațiile specifice consumului de droguri determină stilul haitic de condus. Este evident că în orice clipă se pot produce accidente, așa cum s-a întâmplat în cazul tânărului Vlad Pascu (19 ani) care a ucis alți doi tineri, rănind încă trei pe litoral.
Apariția ”Legii Anastasia” nu a rezolvat problema conducerii sub influența drogurilor
Amendarea Codului Penal cu o prevedere care stipulează că șoferii care produc accidente mortale sub influența drogurilor, alcoolului sau conducând fără permis vor face închisoare cu executare, fără posibilitatea suspendării pedepsei, se dovedește că nu a rezolvat problema conștientizării.
Conducerea sub influența substanțelor psihoactive constituie infracțiune și se pedepsește de Codul Penal cu închisoare între 1 și 5 ani
În continuare, în trafic se avântă mulți iresponsabili. Unii încă nu cred că se vor da pedepse cu executare, alții pe bazează pe ”tati”, iar ceilalți pur și simplu nu realizează ce fac, atât timp cât mintea lor este afectată.
Totodată, dotarea poliției, deși mai bună decât în anii trecuți, este încă insuficientă. Este evident că ar fi nevoie de mult mai multe aparate DrugTest și de mult mai multe acțiuni tematice.
Sunt părtași polițiștii care l-au oprit în două rânduri pe tânărul drogat și ucigaș?
Datele care reies din cercetarea internă a poliției, arată că tânărul trebuia oprit să mai conducă încă de la primele două controale. Mergând cu ceva timp în urmă, tânărul fusese cercetat pentru posesie de droguri, însă procurorul de caz a renunțat la acuzații, pentru că procesul ar fi fost prea costisitor… Contează mai puțin că tânărul a prins astfel curaj, știind că nu poate să pățească mai nimic, așa că acum s-a plătit și prețul renunțării procurorului… două vieți nevinovate. Desigur, cel care ar fi putut să stopeze acțiunile tânărului nu va răspunde.
Deși a existat o ordonanță prin care tânărul trebuia să meagă la evaluare, într-un centru al Agentiei Nationale Antidrog, acesta nu s-a prezentat. Era important acest proces pentru că evaluarea ar fi fost urmată de un program special, dacă s-ar fi constatat că este dependent. Ce înseamnă era obligat? Nu înseamnă nimic, atât timp cât nu a fost luată nicio măsură legală ca urmare a faptului că el nu s-a conformat.
Revenind la teribilul accident de pe litoral, spuneam că datele din ancheta internă a poliției arată că prima oară a fost oprit la un control de rutină. A suflat în etilotest, nefiind testat și pentru consum de droguri, întrucât cel care o putea face era în concediu”. Să aibă județul Constanța doar un polițist pregătit pentru asta? Veți vedea că a fost doar o minciună pentru a pune batista pe țambalul incompetenței și dezinteresului.
A doua oprire a fost pentru că au fost făcute sesizări la 112 privind comportamentul agresiv în trafic. Nici măcar lipsa RCAului nu a fost un motiv pentru a i se reține certificatul de înmatriculare și a nu i se mai permite să circule. Nici acum nu au fost argumente suficiente pentru ca tânărul să fie dus pentru a i se recolta probe biologice.
Sunt însă minore abaterile, pe lângă cea mai gravă constatată înainte de producerea accidentului: ”Tânărului i s-au găsit droguri în mașină! Conform procedurilor, în momentul în care au depistat droguri în mașina tânărului, polițiștii ar fi trebuit să-l ducă la spital, pentru recoltarea de probe. Exista și varianta de a suna la Rutieră, în Constanța, pentru a solicita un aparat drugtest.” Polițiștii i-au dat drumul…
A urmat accidentul, iar de aici orice justificare a polițiștilor implicați se transformă în acuzație. Cei care nu au aplicat legea sunt părtași la ce a urmat, la moartea celor doi tineri, de 20 și 21 de ani.
Banii părinților ar putea să-l scape de pedeapsă pe tânărul criminal drogat?
Experiențele anilor trecuți arată că da. Un exemplu este cazul Iorgulescu. Legislația actuală pare să nu-i mai ofere portițe. În plus, presiunea mediatică este posibil să își pună amprenta pe anchetă și pe proces.
Dacă această presiune scade și procesul va fi unul îndelungat, posibil ca și sentința să fie mai blândă. Un lucru este cert: nu va scăpa fără o pedeapsă cu executare, chiar dacă asta nu va reda viața acelor tineri. O pedeapsă la limita maximă ar fi însă un motiv de descurajare a celor care se vor mai încumeta să conducă drogați sau beți, asta în măsura în care își vor conștientiza aceste stări.
